Arhive zilnice: 18/04/2016


Numele firmei
Întotdeauna am râs de cei care petreceau zile și nopți gândindu-se la denumirea perfectă pentru afacerea lor. Râdeam când mă uitam la paginile (uneori variante ale aceleiași denumiri) și le spuneam ”Dă drumul la afacere. Lasă denumirea. Începe să faci bani”. Dar mi-am dat seama că nu este așa. Am văzut în experiența mea, nume de firme care parcă erau predestinate, cât și nume de firme care te făceau să te simți jenat când îl pronunțai sau nu-ți prezentau deloc încredere. Printre cele mai ciudate denumiri de firme întâlnite de mine sunt: DUMNEZEU TRAIESTE SI VORBESTE SRL, GHINION IMPEX SRL, FALIMENT SRL, PACALICI SRL, SUPERMAN TOTAL SRL, STAR WARS SRL, BRUCE LEE SRL, AL PACINO SRL, PRINTESA ASFALTULUI SRL sau SCUIPICI COMPANY CONFECTION DE LOUX. Alaltăieri, am fost pus în situația de a alege un nume de firmă pentru mine, și mi-am dat seama că nu este chiar așa de ușor. Un nume puternic m-ar face să am încredere în mine. Un nume care generează încredere, ar determina mai ușor potențialii parteneri să facă afaceri cu mine. Una e să spun că sunt administratorul firmei AI LUAT TEAPA SRL si alta e sa spun ca am firma TRUST SRL. Dacă ar putea, numele firmei ar trebui să transmită cu ce mă ocup, expertiza mea, valoarea produsului / serviciului să dezvolte un sentiment de încredere, să rămână în minte oricui, să fie ușor de pronunțat. Care este acest nume ? Nu există o părere unanimă. Dovada este diversitatea mare de denumiri. Unii consideră că cele mai bune nume sunt cele abstracte (Microsoft Ltd.), alții sunt de părere că cele mai bune sunt cele care informează clientul cu ce se ocupă afacerea ta (Mașini Unelte SA), alții cred că numele inventate sunt mult mai ușor de memorat decât cele reale (Toyota). În realitate, exemplele de denumiri de mai sus s-au transformat în branduri datorită unor strategii de marketing eficiente. Cine are bani, poate scăpa de efortul de a căuta o denumire pentru firma sa. Poate apela la o firmă specializată care-i poate realiza câteva variante pentru denumirea firmei, logo și slogan. Dar, cum acest site este pentru cei care doresc să înceapă o afacere cu resurse minime, hai să vedem împreună cum se poate alege denumirea optimă pentru afacerea ta. Ia un pix și o coală de hârtie. Acum notează elementele-cheie ale afacerii tale: nișa în care activează, misiunea și valorile firmei. Încearcă să exprimi fiecare din aceste elemente printr-un cuvânt. Poți folosi mai multe cuvinte, dar nu le lega în propoziții. Cu cât denumirea firmei tale va exprima mai mult din ceea ce faci, cu atât va trebui să explici mai puțin partenerilor tăi cu ce te ocupi. Eu nu sunt adeptul acronimelor. Aceste pot veni mai târziu, după ce denumirea firmei tale se transformă în brand. Una dintre greșeli este utilizarea denumirilor de localități în numele firmei, de exemplu: CONFECȚII ȘI TRICOTAJE IAȘI. Ce se întâmplă dacă firma va deschide o sucursală în Bacău ? Cum ar suna CONFECȚII ȘI TRICOTAJE IAȘI SUCURSALA BACĂU ? Crezi că băcăuanii se vor îngrămădi să cumpere de la o firmă din Iași ? Vor trezi cine știe ce sentimente ? Are vreo semnificație pentru băcăuani ? Și asta luând ca exemplu un alt oraș din Moldova, dar dacă ai vrea să-ți extinzi afacerea în Ardeal, Oltenia sau altă țară? O descriere atât de precisă ca în exemplul de mai sus poate fi o capcană. Dacă firma dorește ca în afară de confecții și tricotaje, să se apuce și de pielărie ? Nu prea sună bine ”Haine de piele făcute de Confecții și Tricotaje Iași”. Atunci când alegi un nume de firmă, folosește empatia și privește din perspectiva clientului: numele trebuie să-l atragă pe clientul din nișa căreia te adresezi, trebuie să fie reconfortant sau familiar, să evoce amintiri plăcute, să nască emoții. Alte greșeli sunt alegerea de denumiri lungi, confuze sau jocuri de cuvinte drăguțe, dar pe care doar tu le înțelegi. Renunță la cuvântul IMPEX în denumirea firmei. E plin Registrul Comerțului de astfel de denumiri și multe dintre ele nici nu știu ce este acela un export. Fii creativ! Cum poți crea ? Întoarce-te la cuvintele scrise pe hârtie. Încearcă să le derivezi, să le prescurtezi, să schimbi ici –acolo câte o literă, scrie-le altfel. Lucrează cu segmente de cuvinte. De exemplu, NameLab a scos două produse: ”Acura” și ”Compaq”. Acura vine de la acuratețe și a vrut să sugereze inginerie de precizie, ceea ce le-a reușit. Această denumire te duce la ideea de precizie în mai multe limbi. La fel și pentru ”Compaq” care vrea să sugereze compact. Nu cred că m-aș gândi la altceva. Așa am ales împreună cu un prieten, numele primei noastre firme (nu prima mea firmă). Firma se ocupa cu prestări de servicii. Tot felul de servicii. Si evoluția găsirii denumirii a fost următoarea: Servicii de la A la Z. ==> Servicii de la Alfa la Omega. ==> Alfa – Servicii – Omega. ==> A-Servicii-O. ==> A-Ser-O. ==> ASERO SRL. Din toată lista creată alege doar patru sau cinci nume pe care le consideri cele mai memorabile și expresive și dă o căutare pe Internet pentru fiecare dintre ele. Dacă dai peste aceeași denumire, poate ar fi bine înainte de a o folosi să vezi dacă nu este protejată la OSIM. S-ar putea să ai necazuri mai târziu. Depind și ce denumire alegi. Dacă alegi o denumire fantezistă, de exemplu Xerox, e puțin probabil să o mai găsești, dar dacă alegi o denumire comună, trebuie să vezi și asocierea cu domeniul tău. De exemplu, Apple. Apple este o denumire generică, imposibil de protejat, dar în asociere cu computerele este un brand foarte puternic, a cărui denumire nu o poți lua. Denumirea este cu atât mai puternică cu cât asocierea este mai imposibilă. Merele n-au nimic altceva în comun cu computerele exceptând firma Apple. Dacă tot ai căutat pe net denumiri identice, caută și disponibilitatea domeniului. Atenție la alegerea denumirilor derivate din limbi străine. În epoca internetului nu dorești un nume care este scris diferit decât sună. Oamenii nu vor fi în măsură să te găsească online iar tu va trebui să scrii numele firmei tale pe hârtie pentru alte persoane. Nu cred că se va întâmpla prea curând să obțină cineva succes cu greșeli de scriere ca Digg sau Flickr. Dacă ai trecut și acest prag, nu-ți rămâne decât să te îmbraci și să pleci să te plimbi pe afară, să privești verdele copacilor și albastrul cerului, să asculți cântecul păsărilor, zumzăitul gâzelor sau zgomotul mașinilor. Nu te gândi la ceea ce ai făcut. După ce ți-ai aerisit și eliberat mintea de tot ceea ce ai lucrat, întoarce-te în casă și citește cu voce tare fiecare nume, acordând o atenție la modul în care sună. Nu te grăbi. Mai lasă să se răcească ideile, revino la ele după câteva zile. O firmă profesională îți va da soluția într-un interval cuprins între șase săptămâni și șase luni. Și nu pentru că sunt extrem de aglomerate, ci pentru că știu că o idee se abandonează pentru un moment după care se reia. Este posibil ca între timp să apară idei mai bune, sau să nu li se mai pară atât de bună ideea inițială. Tu, probabil, nu vei avea atât de mult timp, dar acordă-ți măcar o săptămână pentru alegerea numelui. Greșeli pe care trebuie să le eviți în alegerea numelui: numirea afacerii după numele tău; alegerea unui nume prea precis care să explice ceea ce faci (vezi exemplul de mai sus legat de confecții și tricotaje); apelarea la prieteni. Trăim noi într-o societate democratică, dar nu trebuie să implicăm toți prietenii, familia, vecinii de bloc sau de cartier în alegerea denumirii. La final va trebui aleasă o singură denumire. Care crezi că va fi ? Cea care-ți place ție sau care le place lor ? Riști să-i mai și superi dacă alegi altceva :) Iar dacă alegi o variantă de compromis care nu supără pe nimeni, mai bine nu o mai faci. inventarea cuvintelor prin metoda ”trenului epavă”, adică luarea unui adjectiv și a unui substantiv și unirea lor forțată prin tăierea terminației cuvintelor. Rezultatele sunt deseori creepy. Așa că ajungi să apelezi la firma de servicii de calitate ”Caliserv”, să te relaxezi la ”Relaxspa” sau să mergi la dentist la ”Rezistdent”. E ca amestecarea ciocolatei cu muștarul. Fiecare ingredient este bun separat, însă combinația lor are un gust de rahat. utilizarea denumirii unei localități; folosirea clișeelor. Nu căuta pe net denumiri de firme din același domeniu și încerca pe urmă să faci traduceri sau ceva asemănător; alegerea unui nume greu de pronunțat; alegerea unui nume care nu înseamnă nimic și nici nu sună bine; alegerea unor jocuri de cuvinte pe care doar tu le cunoști; alegerea unor nume mistice sau din limbi străine care nu-s naturale; alegerea de nume din limbi străine care în română nu se scriu cum se aud; elaborarea unor nume scrise intenționat greșit. Prima mea firmă a rezultat din alăturarea inițialelor unui nume și a ieșit Mienbo. Bineînțeles că un isteț m-a sfătuit să pun și Impex (că sună mai bine) și eu, alt isteț, l-am ascultat. Așa că, denumirea firmei mele, era de cele mai multe ori scrisă Miembo, din simplul fapt că în limba română, înainte de b și p, se scrie m. Alte greșeli de acest gen sunt: Korekt, Qompakt, Phantastik etc. frica de rebrenduire. Realizezi că ai ales greșit denumirea ? Fă schimbarea acum, la început, când costurile sunt mai mici. Mai târziu, cheltuielile vor fi mult mai mari. Acum ai făcut primul pas spre construirea unei identități pentru o firmă puternică, una care va dura cât timp vrei tu. Eu am început. Tu când o faci ?

Greșeli de evitat în alegerea numelui firmei


Paralimbaj
Paralimbajul este zona de comunicare non-verbală, care pune accentul atât pe limbajul corpului cât și pe nuanțele vocii ca mijloc de exprimare. Oamenii folosesc în mod normal paralimbajul pe tot parcursul zilei și, de cele mai multe ori, nu sunt conștienți că fac acest lucru. Capacitatea de a interpreta corect acest tip de comunicare umană este considerată o competență importantă atât din punct de vedere al dezvoltării personale cât și profesionale. Volumul și ritmul vocii sunt o parte importantă a comunicării non-verbale. În cazul în care un vorbitor schimbă unul dintre aceste aspecte, sensul celor transmise poate fi perceput diferit de către ascultători. Se spune despre oamenii care au abilitatea de utiliza în comunicare elemente de limbaj non-verbal că au competențe metacomunicaționale. Dezvoltarea acestor competențe este foarte importantă pentru cineva care dorește să comunice eficient. Cea mai evidentă formă a paralimbajului este limbajul corpului. Acesta este limbajul gesturilor, expresiilor și posturilor. Cele mai frecvente gesturi, aproape înnăscute sunt de a mișca capul când spunem ”da” sau ”nu”, ridicarea din umeri când nu știm ceva, gesturile făcute cu mâna de ”salut” sau ”la revedere”, sau gestul de amenințare făcut cu pumnul. Pe măsură ce creștem, învățăm diferite variante subtile ale fiecăruia dintre aceste gesturi și le utilizăm diferit în funcție de situație, în funcție de ceea ce vrem să transmitem. Așa cum am prezentat în articolele anterioare, interpretarea gesturilor este diferită în culturi diferite. Este foarte important să te documentezi înainte de a intra în contact cu o persoană dintr-o cultură diferită de-a ta. Ce-ai spune, dacă te-ai duce în Kenya, ai intra în contact cu un băștinaș Masai și acesta ar scuipa pe tine ? L-ai lua la bătaie imediat, pentru că a îndrăznit să te sfideze, nu-i așa ? Sau, ai pleca cu un gust amar în gură și ai spune că pe-acolo nu mai calci niciodată. În realitate, pentru Masai, scuipatul altei persoane, este un gest afectuos, de binecuvântare. Bineînțeles, că și la ei semnificația gestului de a scuipa are diferite nuanțe, așa cum este și la noi. De exemplu: pentru unii, scuipatul pe stradă este un gest de mândrie. Cu cât ajunge mai departe scuipatul, cu atât este mai bărbat cel care a reușit performanța. Scuipatul în palmă, este un gest atât de popular și atât de normal încât nu mai scandalizează pe nimeni. Îl faci ori de câte ori e nevoie de muncă fizică și e necesar ca palmele să aibă aderență la obiectul muncii. Mărgelatu a introdus obiceiul de a scuipa cojile de la semințe. Scuipatul în sân, pentru a alunga duhurile rele este un obicei străbun. Nimeni nu este deranjat de faptul că este scuipat, și încă de trei ori, dacă i se spune că acest scuipat este de deochi. Deci, iată câte semnificații ale scuipatului există numai la noi, la români, diferite de cea la care te-ar duce gândul inițial: de dispreț. Faptul că tonul vocii modifică total sensul unui mesaj este următorul exercițiu pe care ți-l propun.. Încearcă să-i spui unei femei: ”Ești frumoasă” pe un ton șoptit, cu vocalele prelungite. O va percepe aproape ca pe o declarație de dragoste. Spune-i ”Ești frumoasă!” scurt, folosind un ton constant. Îți va răspunde cu un simplu ”Mulțumesc!” luând declarația ta ca pe un compliment. Acum, folosește un ton în creștere ”Ești frumoasă ?” și să nu te miri dacă-ți va întoarce spatele. Pe lângă gesturi, mimică, ton și volum al vocii, foarte importantă este și distanța. Am discutat despre spațiul personal, într-un articol precedent. Încearcă să te uiți, la sfârșitul unei cine de afaceri sau sindrofii, când lumea începe socializarea, cum se mișcă oamenii care discută între ei. Unii se simt confortabil la distanțe mai mici atunci când comunică și fac un pas spre ascultător pentru a micșora această distanță, alții sunt deranjați de intruziunea în spațiul lor personal și fac un pas înapoi pentru a restaura distanța confortabilă dintre el și vorbitor. Și, astfel, începe un dans al comunicării până se ajunge ca unul dintre ei să fie împins în colț și nu mai are ce face. Nu toți cei care discută și se află în colțuri sunt acolo deoarece doresc să se retragă, sau caută intimitatea pentru a nu se auzi ce discută, ci unii dintre ei sunt împinși. Din păcate, cel care-l împinge pe celălalt nu realizează acest lucru și continuă să transmită mesaje, în timp ce ascultătorul nu mai percepe aceste mesaje, gândindu-se cu groază la ce ar putea căuta celălalt în spațiul său personal: atac sau agresiune sexuală? Combinațiile dintre distanță și tonul vocii vă pot spune cam ce se discută între două persoane. De exemplu: Când două persoane se află la o distanță foarte mică (10 – 15 cm) și tonul vocii este șoptit, cei doi ori discută ceva top secret, ori își fac declarații de dragoste. Dacă distanța este apropiată (20 – 30 cm) și vocea șoptită, se discută ceva confidențial, ce trebuie auzit numai de ei doi. Dacă distanța este normală (50 – 100 cm) și vocea este moale, se discută probleme de interes personal, dar care pot fi auzite și de alții fără nicio problemă, nefiind secret. La aceeași distanță, dar vocea este plină, se discută subiecte non-personale. Dacă vocea este puternică, auzindu-se în întreaga cameră se vorbește cu un grup, sau cu tot auditoriul. Dacă distanțele sunt uriașe și vocea este țipată, deja vorbim despre anunțuri comerciale sau de sosiri-plecări. De reținut, întotdeauna o voce șoptită va avea un efect mult mai puternic de a atrage atenția la ceea ce spui decât o voce răstită. Procesul de comunicare umană este mai complex decât pare. Nu contează ce spui ci cum o spui.

Ce spui sau cum spui ?