drum






Cum sa incepi ziua pozitiv 3
Instrument de lucru. Parca nu-mi suna bine varianta in romana a cuvantului workbook. Daca ai vreo sugestie, sa stii ca o accept cu placere. Dupa ce am publicat ultimul articol. m-am intalnit cu o prietena care mi-a spus: - Ușor de spus, greu de făcut. Stai acolo in spatele monitorului si-mi spui ca mi-as putea optimiza ritualul. Eu, in afara de cafea si tigara nu am timp pentru mine. Stii in ce consta ritualul meu ? Ma trezesc, strang de prin casa, fac micul dejun pentru copii si sot, le fac pachetelul de mancare, mai dau cu fierul de calcat pe o hainuta, apoi trebuie sa ma imbrac rapid si eu pentru ca sa-i duc cu masina la scoala.

Instrument de lucru gratuit – Cum sa incepi ziua pozitiv


Pro si contra audiobook 1
In ultimii 3-4 ani am ascultat o sumedenie de audiobook-uri. Cred ca am media de unul pe luna. Bineinteles ca sunt luni in care nu am ascultat niciunul, dar sunt luni in care ascultam cate 3 - 4 audiobook-uri. Imi place sa merg cu autobuzul. In autobuz am vazut o gramada de tineri cu casti in si pe urechi. Majoritatea cu casti de telefon, dar am vazut si tineri cu casti pe care le-ar fi invidiat orice prezentator radio. Trebuie sa recunosc, nu le statea rau deloc. Mi-am dat seama, ca intr-un astfel de mediu, nu s-ar fi uitat nimeni cu mirare la mine, daca si eu as purta casti. Asa ca, foarte curand, in autobuz am aparut si eu cu casti. Castile telefonului.

Pro si contra audiobook


Povestiri motivationale
Una dintre cele mai importante influențe pe care o persoană le poate avea în dezvoltarea sa este cea realizată de lectură. Mai întâi poveștile citite de părinți, pe urmă cele citite singuri, de la povești se trece treptat la literatura obligatorie pentru școală, pe urmă fiecare își alege genul de literatură preferat, urmând în final să se dezvolte profesional și personal cu literatura de specialitate.ea purta morala poveștii pentru tot restul vieții ei. Responsabilitatea cea mai mare o ai atunci când ești părinte, căci tu ești cel care va pune bazele învățării și dezvoltării copilului tău. Dar, nu este nimic neadevărat în faptul că fiecare își face singur destinul. Cunosc multe persoane care și-au depășit „condiția” și s-au perfecționat singure, studiind foarte mult, sau au investit în ei, urmând o serie întreagă de cursuri. Dar au avut de luptat cu un handicap: acela de a-și forma obiceiul de a citi, de a studia. De asemenea, cunosc persoane cărora nu le place deloc să citească. Nu-mi vine să cred când discut cu unele dintre ele și observ că acestea iau ca fiind reale percepțiile unor regizori asupra unui fapt sau a unei întâmplări și le povestesc ca fiind reale. Aceste persoane consideră că dacă au văzut un film, nu mai are sens să citească și cartea și că orice carte poate fi asimilată mult mai ușor și mai plăcut în două ore. Uitându-te la film. Din păcate, acest fenomen se întâmplă tot mai des în rândul copiilor din zilele noastre, când tabletele, telefoanele, laptopurile și tot mai rar desktopurile le oferă răspunsul la tot ce vor, dacă este conectat la Internet. „Știi ce înseamnă mirobolant?”, întreb eu pe un copil. „Un moment, să intru pe dexonline.”, îmi răspunde rapid. „Ce rost are? Uite-aici dicționarul explicativ al limbii române.”, îi arăt eu tomul gros cât salteaua de la pat. „Wow. Nici nu știu să caut în ăsta și până găsesc eu ceva aici găsesc de-o mie de ori pe Internet” Ce să spun? Câștigă timp, dar ce pierde ? Găsește mult mai repede cuvinte în dicționar pe Internet, dar găsește la fel de repede rezolvări ale problemelor, traduceri la limbi străine, referate la toate obiectele. Chiar și lucrări de doctorat. Întotdeauna, un copil va alege varianta cea mai ușoară, de minimă rezistență, dacă este lăsat să facă acest lucru. Rezistența la modificare este mare, dar beneficiile sunt enorme. M-am întrebat, de ce nu mai citesc copiii din ziua de astăzi ? Un prieten de-al meu, profesor universitar, mi-a spus că nu mai au cum să citească cărți, deoarece ochii le sunt lipiți de telefoanele mobile. Pe vremea noastră citeam cărți deoarece nu aveam televiziune, nu aveam Internet și singura modalitate de a evada din cotidian, ceea ce este necesar pentru creier, erau cărțile. Generația actuală, cea născută în epoca informatizării, suferă de technofobie și nu înțelege valoarea literaturii. Nu sunt de acord cu ce a spus. E o rămășiță veche, un dinozaur care nu înțelege foarte bine tehnologia. Nu poți stagna evoluția și spre aceasta se va tinde, o rețea globală, în care toți vom fi conectați într-un fel sau altul și vom avea acces, instant, la resurse comune. Copiii care se nasc în această perioadă au o dexteritate ieșită din comun pentru utilizarea produselor, gadgeturilor existente. Dă-i un telefon mobil de ultimă generație unui copil și în câteva minute va face minuni cu el. Dă-i același telefon, profesorului universitar de mai sus, și-ți va spune foarte curând că-i complică viața. Pentru cei fascinați de tehnologie există e-book-uri. De ce totuși, copilul din ziua de astăzi nu citește, chiar dacă aceste cărți le sunt oferite pe dispozitivele preferate. Mie-mi place să simt hârtia, dar citesc cu aceeași plăcere și de pe tabletă. Adevărul e că tinerii citesc toată ziua: citesc permanent postări pe facebook, citesc articole pe Google, citesc mesaje pe chat, citesc e-mailuri. Ei citesc. Problema noastră, a părinților, nu este că ei nu citesc. Ci că nu citesc literatură. Ei, și astfel, ajungem la problema adevărată? Tu când ai citit ultima carte? Am discutat acest subiect cu prietenii mei. Nu au timp. Au întâlniri de afaceri, vin târziu acasă, au de făcut mâncare, trebuie să aibă grijă de copii, de făcut curat în casă, de reparat ceva, de răspuns la e-mailuri etc. Hmmmm, nu seamănă cumva cu răspunsul dat de copilul pe care l-am pus să caute în dicționar ? Problema reală este că tinerii nu citesc cărți, sau că nimeni nu citește cărți, deoarece cultura noastră a devenit anti-academică și anti-intelectuală? Nu cumva toată lumea preferă să citească articole si bloguri, care sunt în mod subtil auto promoționale în detrimentul valorilor umaniste? Studiază-ți agenda zilnică și vezi că este o o agendă anti-carte. În aceste condiții ne întrebăm de ce copiii noștri nu citesc cărți? Concluzia mea este următoarea: Dacă vrei ca (nu știu cum să scriu aici pentru a evita o cacafonie) copilul tău să citească cărți, citește cărți. Tu ești modelul comportamental pentru copilul tău. Dacă-i arăți că tu, ca adult, te simți confortabil cu cărțile, se va simți și el la fel. Și lasă-l să citească de unde vrea el. Metoda de livrare a textului este irelevantă. Comportamentul bun, acela de a lectura, nu are nimic de-a face cu tehnologia. Totuși, trebuie să-ți înveți copiii să citească. Arată-le ce este o literatură de calitate. Citirea anumitor bloguri sau articole, a postărilor de pe facebook, nu este literatură de calitate. Ajută-i să găsească literatura care le place, pentru a deprinde gustul cititului. Introdu-le încetul cu ăncetul clasicii. Nu degeaba, au rezistat peste secole. Copiii nu se nasc cu o aversiune naturală la lectură. Vezi ce se întâmplă atunci când introduci pentru prima oară o carte la copiii mici. Ei se îndrăgostesc efectiv de ea. Le plac pozele și dacă au și text, te pun să le citești la infinit aceeași carte. Ai observat, și probabil ai pățit-o și tu, că au personajul lor preferat, uneori se identifică cu el sau își fac un prieten imaginar. Este foarte important ca povestirea citită să aibă o morală. Și, de obicei, toate au. Doar că unele o exprimă mai clar, altele mai subtil. Este important, ca după fiecare carte citită, tu ca părinte, să stai de vorbă cu copilul și să discuți cartea, să vezi ce a înțeles, care este percepția lui, să-i explici, de ce personajul respectiv a acționat așa și de ce nu altfel. Sigur veți avea amândoi de învățat. Povestirile motivaționale vor juca întotdeauna un rol vital în viața noastră, la orice vârstă, și sunt un factor important în dezvoltarea personalității, deoarece ele ating întotdeauna inima și creează emoții. De aceea, ne este sufletul odihnit ori de câte ori auzim o poveste bună, care ne inspiră. O poveste bună este cea care are o anumită valoare pentru o persoană și furnizează cunoștințe sau stârnește emoții. Pentru copii aceste tipuri de povestiri sunt importante, deoarece acestea le dau o șansă de a învăța lucruri noi, și sunt o sursă bună pentru construirea de caractere puternice. Toate aceste povești creează un impact puternic asupra copiilor; cu toate acestea, atunci când creștem, din cauza vieții noastre alerte, avem doar puțin timp pentru a ne îndeplini nevoile noastre spirituale, ceea ne face să simțim că ceva lipsește din viața noastră. Pentru a completa această nevoie spirituală, putem citi poveștile motivaționale. Prin urmare, putem spune că poveștile sunt la fel de importante ca inspirație atât pentru copii cât și pentru adulți, pentru a construi personalitatea lor. Cu toții avem nevoie de o forță motivațională pentru a ne menține speranțele în viață și a ne crește productivitatea.

Povestirile motivationale